Mâncărică pentru grupa mică
Fătați pe câmp și foarte leneși, rămân prin tufișuri și se despart de vaci. Apoi îi căutăm cu orele…
Undeva în spate e un țarc cu vaci sătule, adăpostindu-se de arșița soarelui
Le-a plăcut căldura solarului, dar mai mult le place iarba. Le place și mălaiul
Am fotografiat acești pui de trei ori, câte o săptămână distanță. De la ouă până când au făcut pene. Stăteau într-o tufă de măceș, la nici un metru de sol.
“Comori” de pe urmele vacilor
O dată la 8-10 ani Oltețul iese din matcă în urma ploilor abundente și inundă culturile pe o zonă restrânsă, dar care cuprinde și grădina. Chiar dacă apa le-a aplecat, se vor ridica.
Un semn probabil din vremea comunistă, când proprietatea era comună. Acum nu mai ajunge nimeni cu animale aici pentru ca nu mai cresc.
Umbră deasă, iarbă crudă și ciripit de păsărele. Le priește și văcuțelor.
În Bejenii e numele poienii, e departe de sat și oarecum izolată, dar are și izvoare. Acolo mutăm vacile acum, după ce au păscut iarba în vechea locație. băjenie, băjenii, potrivit dex este fuga (vremelnică) a populației din cauza invaziilor, a persecuțiilor sau a asupririi.
Ardei, vinete și foarte multe roșii, plus școala de puieți. Ploaia ne pândește.
Nu m-aș mira să fi folosit barda în loc de briceag.
O oază de biodiversitate la marginea zăvoiului.
Dacă vă uitați prea mult în depărtare, ratați cireșele din prim plan.
E atât de cald, încât Umblă descheiat la gât Cocostârcul Gât-sucit Prin fânul abia cosit.
Locuri și priveliști noi se deschid privirilor
Gata, i-am trimis la școală. Ca să crească drepți și să dea rod bun trebuie îngrijiți bine. Răsadul de ardei e bonus.
Să tot petreci timp cu vacile când e iarba mare.
Năpârca, șarpele de sticlă sau viermele orb (Anguis colchica) este o șopârlă fără picioare. Nu e o apariție foarte frecventă, așa că… uite-o! Am mai aglomerat împreună cu a o mostră de biodiversitate de pe partea vâlceană a Oltețului.
O poveste întreagă în patru imagini. Ne-a prins ploaia pe câmp.
Am încercat să facem ceva aici. N-am păcălit pe nimeni cu el, nici măcar ploaia.
Ce e aia iarbă? Oh, e bună! Mai vrem!
Le facem poze pentru că atunci când se vor prăbuși lemnele nu se știe dacă le va mai face cineva la fel
Dacă el poate, poate oricine.
Răsadul de roșii așteaptă. Chiar dacă e plantat cu pământ pe rădăcini, din alveole, nu poate aștepta ploaia la nesfârșit. Oltețul e aproape, dar trebuie să coborâm motopompa pe brațe până la apă.
E o raritate acum să vezi case atât de izolate, dar încă mai sunt.
Gutui, meri, ceva ardei și multe roșii așteaptă să treacă pericolul de brumă ca să fie plantate afară. Aici roșiile erau deja plantate în câmp.
Am găsit o oală de lut spartă și am zis să-i dau o utilitate. Nu-i stă rău deloc. Pe fundal sunt alveolele cu răsadul de roșii.
A dat iarba, dar e încă prea mică și crudă pentru ca mamele lor să se alăture.
Sunt primele fătări de anul acesta. Merg de la vacă la vacă să facă cunoștință.
Focul arde în soba din solar, puii stau cuminți sub patul de răsaduri. Îi vizităm și noi cât putem de des.
După o iarnă foarte albă, apar de sub zăpadă primele flori ale primăverii. Cu cât sunt mai sălbatice, cu atât sunt mai frumoase.
Plasați pariurile! Cine a pariat pe cocoș?
Semințele de măr, gutui și sâmburii de vișine n-au mai avut răbdare. Au văzut că s-a încălzit și au cerut să se mute din beci în solar. Povestea lor continuă pe scoaladepuieti.ro Prime
Construit și populat în 2-3 săptămâni, solarul va adăposti răsadurile de legume, semințele și sâmburii pentru școala de puieți, dar și câțiva puișori de găină.
Încă nu a egalat gerurile din copilărie, când apa Oltețului îngheța complet, dar e o încercare bună.
Cal nu avem, dar poate aduc noroc. Le-am agățat pelângă casă până le găsim utilizare. Avem una sudată pe o remorcuță, ține loc de ureche pentru una din țepi.
Anul acesta vreau să pun din nou răsadniță, dar nu doar pentru legume, ci și pentru semințele de mere și vișine pe care le am deja puse la stratificat. Am cumpărat alte 200 de tăvi alveolare pe lânga cele 50 pe care le aveam deja. Asta înseamnă că o să pot produce 17.500 de răsaduri […]
Am dat mâncare la vaci și apoi am ieșit pe costița de lângă grajd. Când am obosit, ne-am apucat să împingem bulgări pe coastă la vale, din care am făcut un om de zăpadă.
O dată la 3-4 zile treuie să ducem un transport de lucernă sau fân pentru vaci, iar la 5 zile umplem cisterna cu apă. Bea vreo 800 de litri de apă pe zi. Asta trebuie să facem pentru văcuțe toată iarna, până în mai. E foarte mult de lucru, dar și ele sunt tare drăguțe. […]