Vacile anului 2013, la începutul fermei zootehnice

În 2013, spre vară, m-am mutat la țară cu gânduri de ședere și tot atunci a început să se contureze un început de fermă cu specific în creșterea văcuțelor. Îmi doream alt tip de activități la țară, cu mai puțină rutină zilnică, dar argumentele pe care tata le cunoștea mai bine au fost suficient de puternice încât să nu mă ia prea mult în considerare. A cumpărat primii cinci viței undeva în primăvară-vară, când nu eram acasă. Avea fânăria plină cu lucernă și au fost crescuți la grajd. De-ar fi fost să meargă cineva cu ei pe câmp, pentru că la noi nu există cireada satului, probabil că nu ar fi meritat osteneala.

Primele vițelușe
Vițelul cu inima în frunte

Prin august am cumpărat încă o vițică, cea care se vede în poza de mai jos cu capul întors, metis de bălțată belgiană. La acea dată acceptasem deja ideea că va trebui să mă ocup și de creșterea vacilor dacă aleg să stau la țară, ba chiar am pus și eu jumatate din sumă ca să o cumpărăm. Am fost încântat de ideea că vor produce foarte mult bălegar și că o să putem îngrășa terenul pe care facem grădina de legume și că o să avem mraniță pentru puieții de pomi în câțiva ani. Despre rentabilitatea activității sunt reținut și acum, dupa 3 ani. În primul rând pentru ca nu am plecat cu un efectiv de vaci de rasă, ci vaci de strânsură. Ce s-a nimerit a fost binevenit. Nici de lapte, nici de carne. Bălegar au dat toate, nu pot fi nemulțumut în privința asta.

Primele vițelușe
Primele vițelușe

O poză de grup de pe 8 septembrie, se vede că au mai crescut puțin. Bună dimineața!

Bună dimineața!
Bună dimineața!

Cum ziceam… vaci de strânsură. În octombrie a mai cumpărat tata două vaci cu viței după ele, ale unui nene care nu mai vroia să le bage în iarnă. Le-a vândut săracul om cu jugul de la car cu tot, numai să scape de ele. Mai jos e una din ele, cea tânără. Tata vroia să facă trei vaci cu vârsta peste doi ani ca să poată primi subvenție, până la urmă tot nu a apucat și în 2014 am transferat exloatația zootehnică pe numele meu ca să pot depune dosar pentru subvenții în 2015, ca să pot primii primele subvenții în 2016. Pentru vacile înregistrate atunci, în 2014, ar urma să iau subvenție vreme de 5 ani, fie ca aleg să vând toate vacile sau să cumpăr altele. Ceva neobișnuit, dar aceasta este voia Organizației Mondiale a Comerțului, să se decupleze plățile de producție.

Vacă cu vițel
Vacă cu vițel

În decembrie, tata s-a gândit că ar fi o idee bună să înțarce vițeii vacilor cumpărate în urmă cu câteva luni și să dea să sugă la ele viței cumpărați ceva mai de la nordul județului, din zona Novaci – Horezu, unde se practică vânzarea vițeilor de mici ca să valorifice laptele. La noi în zonă nu colectează nimeni laptele pentru că nici crescători mari de vaci nu sunt și nici vaci bune pentru lapte. Suntem în zona brunei de stepă, dar fără selecții rasa s-a degradat.

Viteluși
Viteluși

Vițeii… niște draguți.

Viteluși
Viteluși

Adăpostul în 2013 a fost grajdul din poza de mai jos, cu fânărie deasupra.

Grajd acasa
Grajd acasa

Am mai depozitat nutreț într-un grajd al fostului CAP, mult timp neutilizat și destul de  “avariat”.

Grajd CAP
Grajd CAP

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.