Îndrumar de practici tradiționale şi ecologice în legumicultura ecologică

 practici tradiționale şi ecologice în legumicultura ecologică
Practici tradiționale şi ecologice în legumicultura ecologică

Spuneam în articolul anterior că am primit, în urma participării la cursul de operator în ferme ecologice mixte, mai multe materiale informative, unul din ele, trimis pe email de catre dl. Aurel Petruș, a fost un Îndrumar de practici tradiționale şi ecologice în legumicultura ecologică realizat de Rodica Badea, Sorin Liviu Ştefănescu și Monica Dumitraşcu. Documentul PDF conține peste 150 de pagini de informații utile.

Îl recomand și eu, la rândul meu, celor car vor să se apuce de agricultura ecologică. Îl puteți descărca aici.

Îndrumarul vorbește, printre altele, de metoda asocierii şi avantajele folosirii ei: “Influenţa reciprocă dintre plante, sesizată de mai bine de 60 de ani şi cunoscută sub denumirea de alelopatie, este datorată substanţelor chimice secretate de rădăcini şi frunze. Asocierea culturilor presupune prezenţa simultană a două sau mai multe specii pe aceeaşi suprafaţă. “

Asocieri de plante pentru protejarea faţă de boli şi dăunători:

  • salata protejează ridichile şi varza de afide / îndepărtează puricii de pământ;
  • ceapa protejează salata împotriva micozelor;
  • usturoiul şi ceapa protejează pătrunjelul şi căpşunul de bolile criptogamice;
  • ţelina şi tomatele îndepărtează afidele de varză;
  • ţelina protejează conopida împotriva albiliţei, iar conopida protejează ţelina împotriva ruginei,
  • prazul protejează ţelina de atacul de rugină;
  • hreanul îndepărtează afidele şi cârtiţele;
  • tomate şi crăiţe; crăiţele şi gălbenelele alungă nematozii;
  • morcovii timpurii şi ceapa din arpagic se apără reciproc împotriva muştei;
  • cimbrul apără fasolea împotriva păduchilor negrii;
  • tomatele, prin mirosul pregnant acoperă mirosul caracteristic de varză, apărând speciile vărzoase de musca verzei;
  • bulboasele protejează căpşunul împotriva melcilor;
  • cresonul semănat la marginea parcelelor, îndepărtează melcii, ca şi usturoiul, hreanul şi cimbrişorul; efectul este însă relativ, fapt pentru care melcii trebuie adunaţi şi manual, seara şi dimineaţa sau cu ajutorul capcanelor cu bere. Alte plante perechi care se sprijină reciproc:
  • mărarul preferă să fie cultivat între castraveţi; semănat între rândurile de morcov, datorită uleiurilor eterice, alungă dăunătorii ( în plus, morcovii vor avea un gust mai plăcut );
  • prazul cu ţelina sau pătrunjelul;
  • andivele cu gulioarele;
  • feniculul cu varza chinezească;
  • fasolea oloagă cu castraveţii;
  • fasolea cu ţelina;
  • sfecla roşie cu ceapa;
  • cartoful lângă bob;
  • asocierea cu perdele de porumb zaharat, de floricele sau boabe, este deosebit de favorabilă creşterii şi dezvoltării ardeiului;
  • toporaşul (Tropaeolum majus), se seamănă din loc în loc pe rândurile de tomate, pentru îndepărtarea insectelor.

Asocieri pentru ameliorarea gustului

  • pătrunjelul cultivat pe sub tomate le face mai gustoase;
  • ridichile vecine cu năsturelul (Nasturtium) devin mai picante dacă nu sunt asociate cu salata.

Combaterea bolilor şi dăunătorilor prin atragerea faunei utile:

  • râma de pământ (meşterul pământului) şi râma de gunoi (continuă procesul de descompunere a gunoiului sau compostului început de bacterii şi ciuperci, când temperatura începe să scadă);
  • toţi melcii cu cochilie (se hrănesc cu ouă de limacşi);
  • toate speciile de păianjeni propriu-zişi (a nu se confunda cu acarienii – păianjeni minusculi / se hrănesc cu păduchi de frunză şi acarieni);
  • buburuzele (se hrănesc cu păduchi de frunză, unele dintre ele – buburuza galbenă cu 22 de puncte atacă chiar ciupercile care produc făinări);
  • gândacul carab sau gândacul de pământ (vânează omizi, limacşi, viermi sârmă, gândacul de Colorado);
  • muscariu (consumă păduchi de frunză, omizi, insecte mici; larvele consumă limacşi, viermi de sol, păduchi de rădăcină);
  • muştele vărgate (devorează păduchi de frunză, acarieni, larve de musculiţă albă);
  • albine, bondari (favorizează polenizarea);
  • crizopa sau ochi de aur (face „ravagii” printre coloniile de păduchi de frunză);
  • urechelniţe (se hrănesc cu păduchi de frunze, ouă de molii miniere, acarieni),
  • arici (se hrăneşte cu viermi, melci, insecte)
  • broaşte (se hrănesc cu omizi, melci, muşte)
  • cârtiţe ( se hrănesc cu viermi, larve, coropişniţe)
  • şopârlele cenuşii şi verzi (se hrănesc cu melci, viermi, omizi, gărgăriţe)
  • păsări (aproape toate păsările sunt folositoare), ş.a.)

Protejarea faunei ajutătoare prin gardurile vii din pomi şi tufe de arbuşti, salcâm, porumb, măceş, păducel, cătină, zmeur ş.a. servesc drept cuib şi adăpost
pentru prădătorii naturali.

Metoda plante contra insecte, se bazează pe însuşirea de a secreta în sol sau aer unele substanţe cu efect repulsiv sau dăunător. Despre această metodă și alte capitole utile, citiți mai multe în îndrumar.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.