Cu ocazia Conferinței Naționale „Prezent și perspective în agricultura ecologică în contextul Planului Strategic” organizată de Rețeaua Rurală Națională, care se va desfășura pe 5 martie 2024 la Sinaia, Hotel Mara, Strada Toporașilor 1A, începând cu ora 09.00, transmitem autorităților competente următoarele propuneri pentru îmbunătățirea prezenței produselor ecologice locale pe piață.
- Actualizarea acordurilor de GDPR semnate de fermieri la inspecția anuală, astfel încât cei care își doresc să apară cu date de contact pe “Lista operatorilor certificați în agricultura ecologică” de pe site-ul MADR, să poată beneficia de această opțiune.
- Crearea unei aplicații online administrată de MADR pentru centralizarea ofertelor de semințe și material săditor ecologic produs și vândut de fermieri în acord cu noile actualizări ale Regulamentului UE 2018/848 care, din ianuarie 2022, permit fermierilor înscriși în agricultura ecologică să comercializeze semințe din categoria “material eterogen ecologic” fără alte certificări necesare decât cea ecologică.
- Utilizarea cu prioritate a siglei naționale “ae” pe produsele care provin din agricultura ecologică națională, astfel încât consumatorii să poată face o diferențiere mai rapidă între produsele locale și cele din import.
- Asumarea de către MADR a unui manual de bune practici pentru promovarea produselor ecologice. Abordare consecventă și unitară în utilizarea termenilor “ecologic”, “bio”, sau “organic” pentru a nu crea confuzii în rândul consumatorilor.
- Promovarea produselor ecologice nu doar ca produse sănătoase, ci și din prisma beneficiilor pentru mediu și biodiversitate pe care practicarea agriculturii ecologice le oferă. Din acest punct de vedere, termenul de “produs ecologic” respectiv sigla “ae” fac o treabă mai bună în informarea consumatorilor legat de proveniența produselor.
- Promovarea formelor asociative în sectorul ecologic pe site-ul MADR, cu date de contact și descrieri ale activităților acestora.
- Susținere financiară intensivă pentru crearea de noi capacități de procesare a producției primare ecologice.
- Un control mai bun al utilizărilor neautorizate a termenilor de produs ecologic/bio/organic, fără certificare. Desemnarea unei autorități responsabile pentru a interveni în aceste situații.
- Mai multă mâncare ecologică în școli. Programe de informare și vizite în fermele ecologice locale.
- Actualizarea subvențiilor astfel încât să acopere pierderile de venit rezultate în urma practicării agriculturii ecologice. Nivelul subvențiilor acordate agriculturii ecologice este aceleași ca în 2014.
Rugăm fermierii interesați să completeze această listă de propuneri să lase un comentariu mai jos.
Vă invităm să vă alăturați comunității noastre de agricultură ecologică pe Whatsapp accesând acest link. Veți găsi acolo peste 1800 de fermieri înscriși în agricultura ecologică, procesatori, ingineri agronomi și specialiști care vă pot răspunde oricărei intrebări pe care o aveți despre sectorul ecologic.
Ne găsiți și pe grupul de Facebook Produse ecologice direct de la producători certificați
Linii de finanțare pentru promovarea produselor ecologice și conștientizarea populației cu privire la beneficiile agriculturii ecologice
– Pastrarea inregistrarii SIMPLE a comerciantilor/procesatorilor pe tip de activitate si categorii mari de produse, fara solicitare de estimare cantitati ce se vor vinde. Dupa cum se stie activitatea economica a acestora este foarte dinamica si orice modificare de activitate neinregistrata initial la DAJ, va fi in final o neconformitate cu CA – Cerere de ameliorare, ce necesita inregistrare Anexa 7 la DAJ, si blocheaza emiterea certificatelor.
– Nomenclator de produse adaptat la producția din România și comertul de produse ecologice, in care sa existe categorii adaptate pietei si specificului operatorilor comercianti ( magazine cu game de produse BIO )
– susținerea verigii slabe din lanțul de valorificare ( transformare materie primă în produse plus valoare și beneficii financiare ( impozit reinvestit în stocurile de la producători ) pentru magazinele care acordă prioritate unui număr cat mai mare de produse românești ( gen minim 200 produse diferite la raft) și reinvestire impozit pe profit în promovare produse ecologice, prin degustări direct la client , ca fiind forma cea mai rapidă și ușoară de promovare.
Vrem subventii pentru bunastarea gainilor crescute in sistem ecologic!
Crescatorii de pasari din sistemul conventional beneficiaza de aceste subventii, de ce sunt discriminati crescatorii de pasari din sistemul ecologic?
Daca este subventie pentru bunastare inseamna ca sistemul de cresterea pasarilor ecologic ar trebui sa primeasca subventii duble fata de sistemul de cresterea pasarilor conventiona!
Am citit propunerile. Mai degrabă aș nuanța/insista pe unele aspecte decât să completez cu alte propuneri:
Cred că la nivelul populației există clar o confuzie între eco/bio și organic. Sincer, nici eu nu cunosc temeinic diferențele. Nu știu dacă se poate rezolva cu manuale de bune practici pentru că oamenii nu prea mai citesc, decât dacă îi obligă legea. Eu aș insista mai mult pe foto/video pe social media.
E nevoie de subvenții pentru a reduce prețul la raft al produselor bio. Asta pentru că eu cred că, pentru un segment semnificativ de populație, bio egal scump, punând astfel din start un văl de ignoranță asupra beneficiilor.
Da, sunt de acord că trebuie să combatem fenomenul de greenwashing. Toată lumea este ecologistă și vrea binele naturii, dar doar de fațadă. În practică, susținătorii autentici sunt infimi ca număr.
Da, vizitele școlarilor în fermele ecologice sunt un lucru bun. Copiii rămân cu impresii care pot fi cristalizate în comportamente ecologice. Aici e nevoie de propuneri care să stimuleze astfel de acțiuni, în care atât profesorii, cât și elevii și fermele ecologice să aibă ceva de câștigat palpabil. Altfel nu o să se pună în practică. De exemplu, profesorii să aibă o zi liberă plătită dublu pentru excursie și să beneficieze alături de elevi la ferma ecologică de o masă cu produse ecologice sau un pachet cu produse/sample. În același timp ferma să beneficieze de deducții suplimentare de taxe (aici trebuie discutat ce cuantum este potrivit). Prin faptul că există trei tipuri de beneficiari este mai dificil să se formeze complicități pentru ca aceste activități să se întâmple de fațadă (doar pe hârtie), deci șansele să se întâmple pe bune sunt mai mari.
În formatul din prezent nu știu dacă sigla „ae” informează că produsul este ecologic românesc. Cred că ar trebui adăugat și un simbol sau cuvinte care să exprime clar mesajul „produs ecologic românesc”.
Legat de aplicație, aici ar trebui mai întâi consultați și implicați în proces potențialii utilizatori. Adică partea de user experience anterioară dezvoltării app ar trebui făcută pe bune și eventual delegată către terți. Altfel ne trezim cu contracte date cu dedicație la IT-iști care sunt rupți de subiect. Nu vreau să îmi amintesc de contractele IT ale lui Sebastian Ghiță cu statul.
Manualul de bune practici ar fi adresat celor care se ocupă de promovarea produselor, de etichetare, de comercializare, nu consumatorilor. Ei pot face un efort să îl citească.
Există confuzii legat de termenii eco, bio și organic chiar și în rândul fermierilor. Am întâlnit cazuri. În teorie, termenii sunt echivalenți, dar în practică sunt percepuți diferit și pot încurca destul de mult lucrurile în unele situații. De exemplu, dacă vine cineva și caută “ulei bio” pe acest site nu o să găsească pentru că noi suntem consecvenți termenului “ecologic”. Nu le putem folosi pe amândoua pentru că devine agasant.
Aceeași problemă o întâlnim și la căutările pe Google. Două căutări în esență identice returnează rezultate diferite “produse bio” respectiv “produse ecologice”.
Pentru că certificatul emis de organismele de certificare este pentru produse ecologice (nu apare nicăieri cuvântul bio), noi vom susține întotdeauna utilizarea termenului ecologic. Este denumirea oficială și dacă nu reușește să se impună singură poate ar trebui ca autoritățile să o recomande oficial și chiar să o impună.
Exista deja o cutuma pentru folosirea sintagmei BIO. Asta a impus piata. In acelasi timp oricine stie si de ECOLOGIC si tot mai multi si de ORGANIC. Asta e realitatea. Atata timp cat acesti termeni sunt fiecare principali in una sau alta din tari, datorita exporturilor de marfuri, acesti termeni ajung pe etichetele si rafturile din toata lumea.
Cadrul legal In legatura cu sintagmele ECO, ECOLOGIC, BIO, ORGANIC, Regulamentul 848/2018 la Art. 30 alineatul (1) mentioneaza: În special, termenii enumeraţi în anexa IV, cuvintele derivate și diminutivele acestora, precum *„bio” și „eco”*, singure sau în combinaţie, pot fi folosite, pe întreg teritoriul Uniunii și în orice limbă enumerată în anexa respectivă, pentru etichetarea și
promovarea produselor menţionate la articolul 2 alineatul (1) conforme cu prezentul regulament.
ANEXA IV
TERMENII PREVĂZUŢI LA ARTICOLUL 30
BG: биологичен.
ES: ecológico, biológico, orgánico.
CS: ekologické, biologické.
DA: økologisk.
DE: ökologisch, biologisch.
ET: mahe, ökoloogiline.
EL: βιολογικό.
EN: organic.
FR: biologique.
GA: orgánach.
HR: ekološki.
IT: biologico.
LV: bioloģisks, ekoloģisks.
LT: ekologiškas.
LU: biologesch, ökologesch.
HU: ökológiai.
MT: organiku.
NL: biologisch.
PL: ekologiczne.
PT: biológico.
RO: ecologic.
SK: ekologické, biologické.
SL: ekološki.
FI: luonnonmukainen.
SV: ekologisk.
4. In ceea ce priveste folosirea termenilor de mai sus pentru produse care nu respecta reg. 848/2018, alineat (2) al aceluiasi Art. 30 arata clar plasarea in ilegalitate a produselor respective prin etichetare incorecta:
(2) În cazul produselor menţionate la articolul 2 alineatul (1),
termenii menţionaţi la prezentul articol alineatul (1) nu se utilizează
nicăieri în Uniune, în niciuna dintre limbile enumerate în anexa IV,
pe etichetă, pe materialele publicitare sau în documentele comerciale
ale unui produs care nu este conform cu prezentul regulament. (vezi deodorantul din corespondenta etc)
Cu totii ne dorim sa fim sanatosi,sanatate care pleaca in primul rind de la hrana.Daca este vegetala sa nu fie folosite ingrasaminte chimice,pesticide,etc.daca este animala sa nu fie folosite medicamente sau antibiotice care se pot acumula in timp si in organismul consumatorului si poate produce cancer sau alte boli.
Fermierii de la care cumparam produse in piata sa fie mai atent monitorizati si sa primeasca pentru marfa lor recunoasterea ecologica sau nu a produselor pe care le comercializeaza .
Mutumesc
Aplicarea prevederii din PNS 2023-2027 – DR 05-Agricultura ecologica-Mentinerea certificarii, conform careia „Angajamentele pentru menținerea agriculturii ecologice (inclusiv cele care urmează direct după perioada inițială de conversie) se încheie pentru o perioadă de 5 ani. După perioada de 5 ani a angajamentelor pentru menținerea agriculturii ecologice acestea se pot prelungi anual”, respectiv ca angajamentele pentru mentinerea agriculturii ecologice sa se poata prelungi cu o durata de cate un an.
-Simplificarea procedurii privind utilizarea siglei ae, respectiv sa se poate utiliza in mod automat atata timp cat certificatul emis de organismul de inspectie se regaseste pe site ul MADR. (Fara alte cereri la care anexezi documente care practic stau la baza certificarii deja existente).
– Cresterea pretului per portia de lapte/corn,mar/legume in scoli astfel incat sa fie acoperite costurile aferente produselor ecologice.
– Avand in vedere ca produsele ecologice sunt benefice sanatatii, iar practicile sunt prietenoase cu mediul, sa se ia masuri prin care produsele ecologice sa ajunga la raft la un pret accesibil majoritatii consumatorilor si nu doar unei nișe ( pentru cele ecologice sunt impuse atat practici cat si metode de ambalare si livrare mult mai costisitoare decat la cele conventionale).
– promovarea in scoli a unor programe/lectii prin care viitori consumatori sa fie educati cu privire la produsele care le consuma si ce efecte au asupra sanatatii lor.
-pentru a limita capacitatea de “MANIPULARE A PIETEI “ de catre cei cu putere mare si abuziva de negociere, sa nu se permita practicarea de Adaosuri Comerciale cu diferente mai mari de 5% intre produsele din aceeasi categorie ( romanesti sau de import)
-implementarea unei legi a “Transparentizarii Pretului la RAFT “ prin care conmerciantul este obligat sa afiseze componeta pretului produsului (cate % Statul Roman, cate % conmerciantul, cate % procesatorul , cate % logistica si cate % PRODUCATORUL)
-incurajarea consumului de produse ROMANESTI, prin obligativitatea etichetarii la raft a originii produsului ( 3x RO : PRODUS , PROCESAT , AMBALAT in ROMAINA)