La păscut, pas cu pas

Am zilele mele de pauză, dacă le pot numi așa, de la alte munci, atunci când mă duc cu vacile. Drumul e lung, jumătate îl fac cu scuterul, dar odată ajuns acolo, vacile sunt cuminți și nu îmi fac probleme.

Am cu minte telefonul mobil, dar nu am semnal peste tot ca să intru pe internet. Mai citesc pe el, îmi descarc una alta, inclusiv muzică și filme. În plus, am un scor de invidiat pe Subway Surfers. Azi am luat cu mine cartea lui Klaus Iohannis, Pas cu Pas, primită cadou de la cineva. Mai am câteva cărți despre pomicultură pe care le plimb cu mine, pe rând.

Am ajuns într-o poiană cu pini, aproape de Iezer, pe fundul văii. Se simte un miros puternic în aer de iarbă fiartă, fiind foarte cald afară, dar și miros de pin. E plăcut.

Cu vacile
Cu vacile
Cu vacile
Cu vacile
Cu vacile
Cu vacile
Cu vacile
Cu vacile
Cu vacile
Cu vacile
Cu vacile
Cu vacile

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.